Sebastian Burduja: Contractul pentru Unitățile 3 și 4 de la CERNAVODĂ, în octombrie. Câtă energie ar urma să producă cele două noi reactoare nucleare

Contractul pentru proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă ar urma să se semneze în octombrie, după ce consorţiul format din două companii americane, una italiană şi una canadiană sunt așteptate să depună o ofertă, negocierile cu Nuclearelectrica, cea care controlează compania de proiect, urmând să se încheie în septembrie, a declarat, miercuri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un interviu pentru Agerpres.

Ministrul Energiei a anunțat că un consorțiu amerciano-italiano-canadian este pe cale să depună o ofertă pentru un contract esențial, contractul IPC -Inginerie, Procurare şi Construcţii, pentru viitoarele Unități 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Fiecare dintre cele două reactoare funcționale în prezent la Cernavodă au o capacitate instalată de 700 MW, ceea ce reprezintă peste 20% din producția totală de energie și 33% din producția totală de energie fără CO2 din România.

Proiectul Unităţilor 3 şi 4 este derulat de compania de proiect Energonuclear, deţinută integral de Societatea Naţională Nuclearelectrica SA (SNN), compania națională de energie electrică, termică și combustibil nuclear din România, care funcționează sub autoritatea Ministerului Energiei, statul român deținând 82,49% din acțiuni, iar ceilalți acționari 17,50%, după listarea la bursă a companiei în 2013.

„Energia nucleară este răspunsul”

„Suntem foarte bucuroşi că consorţiul format din două companii americane, Fluor şi Sargent & Lundy, alături de Ansaldo din Italia şi AtkinsRealis din Canada, avansează şi urmează să depună o ofertă în curând pentru cel mai important contract din acest proiect. Ne aşteptăm ca, până în septembrie, negocierile dintre Nuclearelectrica şi consorţiu să fie finalizate şi să avem contractul semnat cel târziu în octombrie. După aceea nu va mai exista cale de întoarcere şi vom livra Unitatea 3 în 2031 şi Unitatea 4 în 2032”, a spus ministrul, în interviul pentru Agerpres.

Potrivit lui Sebastian Burduja, România se află în faţa unei „oportunităţi istorice”, şi anume să îşi dezvolte propriul program nuclear, imaginat în anii ’70, cu tehnologie occidentală.

„Vorbim de energie sigură, accesibilă şi curată. Aşadar, în contextul tranziţiei energetice pe termen mediu spre lung – deoarece programele legate de energie nucleară au nevoie de timp – energia nucleară este răspunsul”, a completat ministrul.

Traseul proiectului

Proiectul Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă va fi implementat în baza Strategiei de continuare, aprobată de acționarii SNN în anul 2021, în trei etape, în conformitate cu experiența internațională în construcția de centrale nucleare:

Acesta este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României, precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE.

În luna februarie, Nuclearelectrica anunța că a semnat, la Roma, în prezența ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, și a ministrului pentru Intreprinderi și Made in Italy, Adolfo Urso, un Memorandum de Înțelegere cu SACE și Ansaldo Nucleare pentru a avansa dezvoltarea și finanțarea și  Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă, alături de retehnologizarea Unității 1 CNE Cernavodă, două dintre proiectele strategice ale Nuclearelectrica cu impact semnificativ asupra securității energetice, obiectivelor de decarbonizare și dezvoltării socio-economice locale și naționale.

Anul trecut, în iunie 2023, a fost semnat Acordul de sprijin între Statul român – Guvernul României, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor, Ministerul Transporturilor – și Societatea Națională Nuclearelectrica, în vederea dezvoltării Proiectului strategic național Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă.

„Unitățile 3 și 4, al căror termen de intrare în exploatare comercială sunt anii 2030, respectiv 2031, vor adăuga încă 10TWh energie curată, stabilă și accesibilă în sistemul energetic național, sprijinind securitatea energetică. În plus, cele 4 unități de la Cernavodă vor genera aproximativ 66% din energia curată a României, cu un impact în atingerea țintelor de decarbonare ale României. Proiectul Unităților 3 și 4 este deosebit de important pentru viitorul energetic al României și pentru protecția consumatorului și, în același timp, un motiv de mândrie pentru întreaga echipă Nuclearelectrica”, spunea anul trecut Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.

Intenția statului român și a SNN, în conformitate cu noua strategie de dezvoltare a proiectului, este de a realiza acest proiect într-un consorțiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Ce finanțare ar putea primi

În cadrul COP 27, în noiembie 2022, US Exim Bank a anunțat emiterea a două scrisori de interes pentru finanțarea serviciilor tehnice furnizate de SUA în legătură cu proiectul Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, dezvoltat de filiala Societății Naționale Nuclearelectrica S.A.

Potrivit Nuclearelectrica, pe baza informațiilor preliminare prezentate, coform informațiilor de anul trecut, EXIM va putea lua în considerare finanțarea până la 50 milioane USD din contractul de export al SUA pentru servicii tehnice de pre-proiect ca parte a programului Engineering Multiplier Program (EMP) în faza a doua a proiectului. Ulterior, in faza a III-a a proiectului va putea lua în considerare finanțarea până la 3 miliarde USD din contractul de export al SUA pentru servicii de inginerie și de management de proiect pentru contractul de finalizare a Unităților 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.

Proiectul, care primit în iulie opinia pozitivă a Comisiei Europene în ceea ce priveşte aspectele tehnice şi de securitate nuclear, se află în prima fază, demarată la sfârșitul anului 2021, care acoperă operaționalizarea EnergoNuclear, compania de proiect, contractarea de servicii de asistență tehnică și juridică și contractarea de servicii de inginerie pentru actualizarea documentației tehnice și de securitate nucleară necesare pentru continuarea proiectului, pentru fundamentarea unei decizii preliminare de investiție, potrivit Nuclearelectrica.

EnergoNuclear a fost re-operaționalizată în septembrie 2021, posturile critice din punct de vedere tehnic fiind ocupate.

În cadrul acestei etape, la 25 noiembrie 2021, Energonuclear S.A., compania de proiect, a semnat primul contract cu Candu Energy, membră a Grupului SNC-Lavalin și Autoritatea de proiectare și OEM Candu (producătorul original al tehnologiei Candu) pentru Proiect. În cadrul contractului, CANDU Energy va furniza servicii de inginerie pentru elaborarea și actualizarea documentației necesare pentru inițierea Proiectului Unităților CANDU 3 și 4.

În etapa 2 a proiectului sunt lucrări preliminare, iar etapa 3 a Proiectului, etapă estimată la 69-78 de luni, constă în mobilizarea șantierului, începerea lucrărilor de construcție, punerea în funcțiune și începerea exploatării comerciale a Unității 3 în 2030 și a Unității 4 în 2031.

Pe baza studiului ROMATOM privind capacitatea Industriei Nucleare Românești de a participa la dezvoltarea programului nuclear românesc, se estimează că potențiala participare a Industriei Nucleare Românești, cu referire la bunurile și serviciile identificate în acest studiu, poate fi evaluată la aproximativ 1-1,6 miliarde de euro, ceea ce ar reprezenta între 25% și 40% din valoarea totală a Contractului de Inginerie, Achiziție, Construcție și Management, reprezentând astfel o contribuție semnificativă cu impact major asupra economiei naționale și reindustrializării acesteia. Studiul estimează, de asemenea, că industria locală poate asigura maximum 19.000 de locuri de muncă angajate în dezvoltarea programului nuclear românesc (11.000 de locuri de muncă existente plus 8.000 de locuri de muncă ce pot fi create în cazul în care se primesc comenzi).

Sursa foto: Nuclearelectrica

Citiți și:

România ar putea avea primele mini-reactoare nucleare americane din lume după ce proiectul din SUA a picat. Reacția Ministerului Energiei și a RoPower

Sebastian Burduja, la Doicești: România are șansa de a aduce omenirii PRIMA CENTRALĂ nuclearoelectrică bazată pe reactoare modulare de mici dimensiuni